Rolul fotoprotecției pe timp de iarnă.

Petronela CozmaDeși multă lume consideră că produsele de fotoprotecție trebuie utilizate doar vara, acest lucru este greșit. Când vorbim despre fotoprotecție, trebuie să știm că utilizarea cremelor fotoprotectoare trebuie să fie obligatorie indiferent de anotimp deoarece și iarna sunt zile însorite și în plus, dacă este zăpadă, aceasta are efect reflectorizant pentru razele solare.

Pentru a înțelege mai bine rolul produselor dermatocosmetice de fotoprotecție trebuie să cunoaștem câteva noțiuni despre efectele razelor solare.

Razele ultraviolete se împart în 2 categorii:

Razele UVB - acționează la suprafața pielii determinând eritem și arsuri solare, având efecte imediate; acestea sunt însă responsabile și de apariția cancerelor cutanate.

Razele UVA - acționează în profunzimea pielii și sunt responsabile de îmbătrânirea cutanată prematură, apariția ridurilor prin afectarea fibrelor de colagen și elastină; efectele acestor radiații nu sunt imediate, ci ele se produc în timp.

Radiaţiile IR (IR–A, IR–B; IR–C) sunt responsabile de efectul de încălzire și generare a celor mai mulți radicali liberi ce reduc semnificativ capacitatea anti-oxidantă a pielii.

Pe lângă aceste tipuri de raze solare care pot să aibă un efect nociv asupra pielii, mai există un tip de lumină ce prezintă efecte negative și anume lumina albastră, lumina pe care o emit dispozitivele electronice: ecranele laptopurilor, calculatoarelor și telefoanelor. Aceasta induce stresul oxidativ în piele, ce contribuie la îmbătrânirea pielii, la fel ca expunerea la UVA. Lumina albastră are capacitatea de a penetra mai adânc în piele, comparativ cu lumina UVA și UVB pătrunzând până la nivelul dermului unde se află colagenul și elastina, pielea devenind mai ridată și pigmentată. S-a observat că petrecerea a patru zile lucrătoare de 8 ore în fața calculatorului te expun la aceeași cantitate de energie cu 20 de minute în mijlocul zilei însorite.

Efectele razelor ultraviolete asupra pielii pot fi imediate. De exemplu, arsura solară, ce se manifestă prin înroșirea pielii, usturime, și care poate apare și iarna la nivelul zonelor descoperite atunci când există zile însorite și expunere mai îndelungată. Există însă și efecte cronice, cum sunt fotoîmbătrânirea, care se manifestă prin piele ridată, scăderea elasticității tegumentare, dilatații venoase, piele pigmentată și fotocarcinogeneză (apariția cancerelor cutanate).

În prezent, fotoprotecţia prin intermediul filtrelor şi ecranelor solare a devenit o strategie importantă de apărare faţă de radiaţiile nocive ale soarelui care induc deteriorarea pielii. Produsele fotoprotectoare actuale conţin diverşi agenţi chimici de sinteză, compuşi anorganici, compuşi naturali din plante, alge sau alte surse marine, prezentându-se într-o gamă largă de formulări, cu performanţe îmbunătăţite din punctul de vedere al eficienţei şi acceptabilităţii cosmetice.

Substanţe (agenţi) ecran

Sunt substanţe care asigură protecţia antisolară prin reflectarea şi difuzia razelor ultraviolete, vizibile şi infraroşii, nepermiţând ca acestea să fie absorbite de piele. Agenţii de ecranare sunt substanţe de natură anorganică (minerală) care se prezintă sub formă de pulberi inerte, de culoare albă, cu putere mare de acoperire, fiind considerate „ecrane“ de natură fizică.

Principalii agenţi ecran utilizaţi în preparatele fotoprotectoare sunt: talcul, dioxidul de titan, oxidul de zinc, caolinul, oxidul de magneziu etc. Cel mai utilizat agent ecran este dioxidul de titan, care la o concentraţie minimă de 5% are capacitatea de a reflecta 90% din radiaţiile UV şi vizibile. Aceste substante minerale au numeroase calităţi (capacitate de protecţie mare, stabilitate bună, eficienţă şi inocuitate, cost redus), însă prezintă inconvenientul că la aplicarea pe piele conferă un aspect de „mască“ albă, inestetică.

În prezent, s-a obţinut o nouă generaţie de asemenea compuşi, cu o mare putere de reflexie a radiaţiei solare din cauza dimensiunii lor reduse, nanometrice, care astfel au avantajul de a fi total transparenţi după aplicarea pe piele. În formularea produselor antisolare, un agent ecran se foloseşte asociat cu substanţe cu rol de filtru selectiv.

Agenţi filtru (filtre solare)

Ingredientele active care pot acţiona ca agenţi filtru UV sunt compuşi organici de sinteză aromatici (cromofori), ce permit absorbţia energiei corespunzătoare radiaţiilor UV şi reemiterea lor sub forma unor cantităţi mici, inofensive, de lumină vizibilă sau căldură.

Spre deosebire de agenţii de ecranare, care realizează o protecţie fizică totală faţă de radiaţia solară, agenţii filtru asigură o protecţie doar pentru anumite radiaţii solare, cu lungimi de undă situate în domenii specifice, astfel filtrând selectiv radiaţiile UVB şi UVA lungi sau scurte.

Sunt mai multe categorii de agenti filtru:

  • agenţi filtru cu spectru îngust de absorbţie, al căror maxim de absorbţie este situat între 290 şi 320 nm; aceştia absorb în zona UVB eritematogenă;
  • agenţi filtru cu spectru larg de absorbţie, care pot absorbi radiaţiile cu lungimi de undă de până la 400 nm (în UVB şi UVA).

Produsele de protecţie solară pot conţine una sau mai multe substanţe fotoprotectoare, dizolvate sau dispersate într-un vehicul. La formularea lor, alegerea agentului fotoprotector, a concentraţiei sale şi a modului de prezentare a produsului are o importanţă deosebită pentru eficacitatea fotoprotecţiei.

Filtrele solare se adaugă în concentraţii de obicei până la 10%, pentru a limita riscul de intoleranţă locală, iar agenţii ecran se folosesc în concentraţie de până la 85%, având o mare putere de acoperire.

Formele de prezentare acoperă o gamă largă de produse, de la soluţii hidroalcoolice sau uleioase, geluri, emulsii fluide (lapte) creme de tip A/U sau U/A până la spume, şampoane, balsamuri, stick-uri, fiind destinate aplicării pe faţă, corp, păr sau în zone fragile (nas, buze, conturul ochilor).

Pe lângă agenţi filtru, produsele pot conţine diverşi adjuvanţi care, deşi nu au efect fotoprotector direct, contribuie la creşterea eficienţei fotoprotectoare şi la îmbunătăţirea calităţii cosmetice. Aceştia pot fi emolienţi (în soluţii), umectanţi (în geluri), siliconi pentru creşterea rezistenţei la apă (în emulsii), agenţi tensioactivi (în şampoane), ceruri pentru ridicarea punctului de topire (în stick-uri) etc. De asemenea, se adaugă, dacă este cazul, antioxidanţi, conservanţi antimicrobieni, parfum sau coloranţi. Suplimentar, formularea vehiculului poate conferi produsului finit caracteristici estetice (aspect, miros) sau uşurinţă la aplicare, aspecte care cresc acceptabilitatea şi complianţa utilizatorilor.

În prezent, cele mai multe produse fotoprotectoare conţin ambele tipuri de filtre, oferind astfel o bună protecţie împotriva radiaţiilor UVB , UVA, radiațiilor infraroșii. Mai mult, dat fiind interesul specialiştilor dermatologi şi al pacienților privind fotoprotecţia, producătorii din domeniu recurg la încorporarea filtrelor solare nu doar în produse pentru plajă, ci şi în produse cosmetice uzuale, folosite pentru îngrijirea cosmetică pe tot parcursul anului şi chiar şi de către persoane care prezintă unele probleme dermatologice (acnee, melasmă etc.).

Pentru a combate efectele luminii albastre asupra tenului, unele substanțe ecran au efect de protecție și împotriva luminii albastre însă cea mai bună cale de a te proteja împotriva acestui tip de lumină este reducerea timpului de expunere, o alimentație bogată în substanțe antioxidante (fructe, legume) și utilizare de suplimente alimentare.

Rezumând, la formularea unui produs antisolar eficace se urmăreşte îndeplinirea următoarele cerinţe specifice:

  • să conţină ingredientul fotoprotector în forma sa activă şi să nu conţină impurităţi care i-ar putea afecta proprietăţile;
  • să absoarbă radiaţiile nocive înainte ca acestea să atingă celulele epidermului;
  •  să prezinte inocuitate totală, dată fiind utilizarea repetată, pe suprafeţe corporale mari şi la persoane de vârste diferite;
  • să aibă o bună stabilitate fotochimică;
  • să prezinte o bună rezistenţă la căldură şi la umezeală/apă (waterproof);
  • să fie capabil să se fixeze în stratul superficial al epidermului, pentru a-și exercita rolul său fotoprotector fără ca să penetreze mai adânc în piele;
  • să aibă o capacitate fotoprotectoare adecvată, exprimată prin intermediul factorului de protecţie solară (Sun Protection Factor - SPF).

Factorul de protecţie solară (Sun Protection Factor - SPF) este definit ca raportul între doza de radiaţii ultraviolete care va provoca o iritaţie minimă (o doză eritematogenă minimă, MED) pe pielea protejată prin aplicarea unei doze standard (2 mg/cm2) de produs fotoprotector şi doza de radiaţie UV care produce o doză eritematogenă minimă pe pielea neprotejată (martor).

Doza eritematogenă minimă (MED) reprezintă cantitatea minimă de energie radiată care produce prima înroşire detectabilă a pielii protejate, prin expunerea la radiaţii de o anumită lungime de undă şi de o intensitate constantă.

În alegerea unui produs fotoprotector trebuie să ținem cont de faptul că SPF trebuie să fie cel puțin 30+ pentru a avea efect împotriva îmbătrânirii cutanate și fotocarcinogenezei. În ultimii ani se recomandă pentru un efect maxim, utilizarea produselor cu SPF 50+ care să fie aplicate și iarna și vara.

Cum utilizăm produsele de protecție solară?

  • Aplicarea se face cu 20-30 de minute înaintea expunerii la soare, cu scopul de a favoriza formarea pe suprafaţa cutanată a unei pelicule protectoare.
  • Reaplicarea se face la 15-30 de minute după ce a început expunerea la soare, fiind necesară o nouă aplicare după transpiraţie abundentă, ștergerea feței, acţiuni care îndepărtează produsul fotoprotector de pe piele.
  • Aplicarea unei cantităţi suficiente de produs pentru a obţine o protecţie adecvată. Pentru a acoperi o suprafaţă medie de 1,70 m2 (reprezentând suprafaţa corporală a unui adult) este necesară o cantitate de aproximativ 35 ml produs fotoprotector; iarna, deoarece produsele de fotoprotecție se aplică doar pe zonele fotoexpuse (față, urechi, mâini) cantitatea este mică.

În ultimii ani gama de produse fotoprotectoare s-a diversificat foarte mult, alegerea produsului de fotoprotecție făcându-se în funcție de mai mulți factori. Acest lucru poate pune probleme multor pacienți deoarece trebuie să ținem cont de:

  • vârsta/starea fiziologică - o grijă suplimentară necesită extremele de vârstă (copiii și vârstnicii), perioada de sarcină;
  • fototipul cutanat (culoarea pielii și culoarea ochilor) este important în alegerea gradului de fotoprotecție – cu cât fototipul cutanat este mai deschis, cu atât factorul de protecție trebuie să fie mai mare;
  • intensitatea și perioada expunerii;
  • probleme dermatologice asociate (acnee, cuperoza, pigmentări);
  • numărul și aspectul leziunilor melanocitare (alunițe), semne de fotoîmbătrânire;
  • medicamentele folosite (anticoncepționale, antibiotice);
  • calități cosmetice dorite (creme, creme colorate, fond de ten, pudră);
  • lipsa anumitor substanțe (intoleranța la anumiți excipienți, ecrane minerale chimice, parabeni).

De aceea, alegerea produsului potrivit este indicat să se facă la sfatul dermatologului pentru a putea fi siguri că am ales cel mai bun produs de fotoprotecție. Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.